ZĂNÁTIC, -Ă, zănatici, -ce adj. Zăpăcit, smintit, bezmetic. [Var.: zănatéc, -ă adj.] – Cf. lat. dianaticus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZĂNÁTI//C ~ că (~ ci, ~ ce) Care şi-a pierdut facultatea de a judeca normal; care şi-a ieşit din minţi; ţicnit; zăpăcit; bezmetic; zălud; smintit; scrântit. /cf. lat. dianaticus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ZÂNÁTIC, -Ă, zânátici, -e, adj. v. zănatic.
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
zănátic adj. m., pl. zănátici; f. sg. zănátică, pl. zănátice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ZĂNÁTIC adj. v. smintit.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZĂNÁTI//C ~ că (~ ci, ~ ce) Care şi-a pierdut facultatea de a judeca normal; care şi-a ieşit din minţi; ţicnit; zăpăcit; bezmetic; zălud; smintit; scrântit. /cf. lat. dianaticus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
zănátic adj. m., pl. zănátici; f. sg. zănátică, pl. zănátice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ZĂNÁTIC adj. v. smintit.
(Dicţionar de sinonime)