ZĂNGĂNITÓR, -OÁRE, zăngănitori, -oare adj. Care zăngăneşte; zornăitor. [Var.: zinghenitór, -oáre, zângănitór, -oáre adj.] – Zăngăni + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZÂNGĂNITÓR, -OÁRE adj. v. zăngănitor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZĂNGĂNIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care zăngăneşte; care produce zăngănituri; zornăitor; zuruitor; zdrăngănitor. /a zăngăni + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
zăngănitór adj. m., pl. zăngănitóri; f. sg. şi pl. zăngănitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ZĂNGĂNITÓR adj. v. zornăitor.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZÂNGĂNITÓR, -OÁRE adj. v. zăngănitor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
zăngănitór adj. m., pl. zăngănitóri; f. sg. şi pl. zăngănitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ZĂNGĂNITÓR adj. v. zornăitor.
(Dicţionar de sinonime)