zăplan

ZĂPLÁN, -Ă, zăplani, -e, s.m. şi f. Om înalt şi voinic; vlăjgan, lungan. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZĂPLÁN ~i m. rar Bărbat înalt şi spătos; zdrahon; vlăjgan. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ZAPLÁN s.m. (Var.) Zăplan.
(Dicţionarul limbii române moderne)

zăplán s. m. (sil. -plan), pl. zăpláni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ZĂPLÁN s. v. găligan, lungan, vlăjgan.
(Dicţionar de sinonime)