zadar dex - definiţie, sinonime, conjugare
ZADÁR s.n. (Rar) Inutilitate, zădărnicie. ♢ Loc adv. (Curent) În zadar = degeaba, fără folos, zadarnic, în deşert, în van. [Var.: zădár s.n.] – Din sl. za darŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZĂDÁR s.n. v. zadar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZADÁR n. rar Lucru inutil; inutilitate. ♢ În ~ fără rost; degeaba; zadarnic. /<sl. za daru
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

zadár adv. – În locuţiunea în zadar: în van, inutil. Sl. za darŭ „de dar” (Miklosich, Lexicon, 153; Cihac, II, 90), cf. dar. Pentru evoluţia semantică, cf. pol. zadar „de dar” şi „inutil”, rom. degeaba, sp. de balde şi en balde, rus. daram „dăruit” şi „inutil”. – Der. zadarnic (var. Mold. zădarnic), adj. (inutil, van); zădărnici, vb. (a face inutil, a face să nu se realizeze ceva); zădărnicie, s.f. (vanitate, inutilitate).
(Dicţionarul etimologic român)

Cooperativa Munca în Zadar expr. (iron.) activitate sterilă; activitate care nu aduce profit celui care o prestează. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

în zadár loc. adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

zadár s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ZADÁR s. v. deşertăciune, inutilitate, zădărnicie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: za zad zada

Cuvinte se termină cu literele: ar dar adar