zavistie

ZAVÍSTIE, zavistii, s.f. (Înv.) Invidie, pizmă, gelozie; ură, duşmănie, zavistnicie. ♢ Intrigă, pâră. ♢ Discordie, gâlceavă, ceartă. – Din sl. zavistĩ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZAVÍSTI//E ~i f. înv. 1) Sentiment de nemulţumire egoistă provocat de situaţia în societate sau de realizările cuiva; invidie; pizmă. 2) Atitudine duşmănoasă; duşmănie; ură; vrăjmăşie; ostilitate. [G.-D. zavistiei; Sil. -ti-e] /<sl. zavistije
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

zavístie (-ii), s.f. – 1. Invidie, pizmă, reavoinţă. – 2. Intrigă. Sl. zavistije (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 471; Conev 100). – Der. zavistios, adj. (invidios; intrigant); zavistnic, adj. (invidios; intrigant), din sl. zavistĭnikŭ; zavistnicie, s.f. (înv., invidie); zavistui (var. zavistii), vb. (a invidia; a pizmui, a urî), cf. sl. zavistvovati.
(Dicţionarul etimologic român)

zavístie s. f. (sil. -ti-e), art. zavístia (sil. -ti-a), g.-d. art. zavístiei; pl. zavístii, art. zavístiile (sil. -ti-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ZAVÍSTIE s. v. animozitate, ceartă, ciudă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, gelozie, gâlceavă, intrigă, invidie, învrăjbire, litigiu, maşinaţie, necaz, neînţelegere, pică, pizmă, pornire, ranchiună, uneltire, vrajbă, zâzanie.
(Dicţionar de sinonime)