zbârcitură

ZBÂRCITÚRĂ, zbârcituri, s.f. Încreţitură (a pielii); zbârceală, rid, cută, creţ. – Zbârci¹ + suf. -tură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZBÂRCITÚR//Ă ~i f. mai ales la pl. Încreţitură a pielii (mai ales pe faţă); rid; cută; creţ, dungă. /a se zbârci + suf. ~tură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ZBÂRCITÚRĂ, zbârcitúri, s.f. ~; (Peior.) Persoană decrepită şi bolnăvicioasă.
(Dicţionarul etimologic român)

zbârcitúră s. f., g.-d. art. zbârcitúrii; pl. zbârcitúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ZBÂRCITÚRĂ s. v. rid.
(Dicţionar de sinonime)