zbârnâit dex - definiţie, sinonime, conjugare
ZBÂRNÂÍ, zbấrnâi, vb. IV. Intranz. 1. (La pers. 3) A produce un sunet asemănător cu bâzâitul insectelor, cu vibrarea unei coarde, a unui motor etc.; a bâzâi, a zumzăi. 2. (Despre vânt; la pers. 3) A şuiera, a vâjâi. 3. (Rar: despre oameni) A-şi arăta nemulţumirea murmurând; a bombăni, a cârti. [Var.: zbârnăí vb. IV] – Zbârn + suf. -âi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZBÂRNĂÍ vb. IV. v. zbârnâi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZBÂRNÂÍT, zbârnâituri, s.n. Zbârnâire. – V. zbârnâi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ZBÂRNÂÍ zbârnâi intranz. 1) A produce un sunet asemănător celui de obiecte în vibraţie; a face „zbârn-zbârn”. 2) (despre vânt) A produce un zgomot ascuţit şi continuu; a vâjâi; a fluiera; a şuiera. 3) (despre sonerie, telefon etc.) A produce un sunet semnalizator. 4) fig. rar (despre persoane) A-şi exprima nemulţumirea bodogănind. /zbârn + suf. ~âi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ZBÂRNÂÍT ~uri m. 1) v. A ZBÂRNÂI. 2) Zgomot produs de obiectele în vibraţie; zumzet. /v. a zbârnâi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ZBÂRNÂÍ, zbấrnâi, vb. IV. ~ 4. Tranz. A agita un lichid, a clătina vasul în care se găseşte un lichid. (din zbârn, asemănător cu slovac. brnêti, ngr. svurnáo datorită originii expresive comune)
(Dicţionarul etimologic român)

zbârnâí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. şi pl. zbârnâie, imperf. 3 sg. zbârnâiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)

zbârnâít s. n., pl. zbârnâíturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ZBÂRNÂÍ vb. 1. v. bâzâi. 2. v. ţârâi. 3. v. vibra.
(Dicţionar de sinonime)

ZBÂRNÂÍ vb. v. fluiera, şuiera, vâjâi, vui.
(Dicţionar de sinonime)

ZBÂRNÂÍT s. 1. v. bâzâit. 2. v. ţârâit. 3. v. vibrare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: zb zba zbar zbarn zbarna

Cuvinte se termină cu literele: it ait nait rnait arnait