zbârnâitoare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ZBÂRNÂITÓR, -OÁRE, (1) zbârnâitori, -oare, adj., (2, 3) zbârnâitori, s.f. 1. Adj. Care zbârnâie. ♦ Fig. Sensibil, delicat, vibrant. 2. S.f. Fâşie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care zbârnâie în bătaia vântului. 3. S.f. Jucărie făcută dintr-o scândurică legată cu o sfoară şi care, învârtită, produce un sunet specific. [Pr.: – nâ-i-] – Zbârnâi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZBÂRNÂIT//OÁRE ~óri f. 1) Fâşie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care, în bătaia vântului, zbârnâie; vâjâitoare. 2) Ju-cărie constând dintr-o scândurică subţire, legată la un capăt cu o sfoară, care, în timpul rotirii, zbârnâie. [Sil. -nâ-i-] /a zbârnâi + suf. ~toare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ZBÂRNÂIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care zbârnâie; care produce zbârnâituri. [Sil. -nâ-i-] /a zbârnâi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

zbârnâitoáre s. f., g.-d. art. sbârnâitórii; pl. zbârnâitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

zbârnâitór adj. m., pl. zbârnâitóri; f. sg. şi pl. zbârnâitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ZBÂRNÂITOÁRE s. 1. (Olt. şi Munt.) sfârlează. (~ făcută din cărăbuş.) 2. v. morişcă. 3. v. vâjâitoare.
(Dicţionar de sinonime)

ZBÂRNÂITÓR adj. v. bâzâitor.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: zb zba zbar zbarn zbarna

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare itoare