zbuciumător

ZBUCIUMĂTÓR, -OÁRE, zbuciumători, -oare, adj. (Rar) Care (se) zbuciumă; zguduitor, chinuitor. – Zbuciuma + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

zbuciumătór adj. m., pl. zbuciumătóri; f. sg. şi pl. zbuciumătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: zb zbu zbuc zbuci zbuciu

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator mator umator