zdrumicat

ZDRUMICÁ, zdrúmic, vb. I. Tranz. (Pop.) A face bucăţele, a sfărâma, a zdrobi. ♦ Fig. A nimici, a distruge. – Contaminare între dumica şi zdrobi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZDRUMICÁT, -Ă, zdrumicaţi, -te, adj. (Pop.) Făcut bucăţele, sfărâmat, zdrobit. – V. zdrumica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ZDRUMICÁ zdrúmic tranz. 1) (obiecte fragile sau casante) A preface în bucăţi (prin presare, lovire etc.); a sfărâma; a zdrobi. 2) (fructe, legume) A face să-şi piardă forma (prin presare, strângere etc.); a strivi, a turti, a zdrobi; a chiflici. 3) fig. A face să nu mai existe; a omorî prin mijloace violente; a zvânta; a distruge; a nimici; a zdrobi; a prăpădi. /Contaminare între a dumica şi a zdrobi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

zdrumicá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. zdrúmică, imperf. 3 sg. zdrumicá
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ZDRUMICÁ vb. v. distruge, mărunţi, nimici, pisa, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta.
(Dicţionar de sinonime)

ZDRUMICÁT adj. v. distrus, nimicit, potopit, prăpădit, sfarâmat, zdrobit.
(Dicţionar de sinonime)