zdruncinător

ZDRUNCINĂTÓR, -OÁRE, zdruncinători, -oare, adj. Care zdruncină, care hurducă. – Zdruncina + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZDRUNCINĂT//OR ~oáre (~óri, ~oáre) Care zdruncină; zguduitor. /a zdruncina + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

zdruncinătór adj. m., pl. zdruncinătóri; f. sg. şi pl. zdruncinătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)