zeflemisire

ZEFLEMISÍ, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în râs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva); a batjocori. – Zeflemea + suf. -isi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZEFLEMISÍRE, zeflemisiri, s.f. Acţiunea de a zeflemisi şi rezultatul ei; ironizare. – V. zeflemisi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ZEFLEMIS//Í ~ésc tranz. (persoane) A trata cu zeflemele; a lua în râs; a ironiza; a batjocori. /zeflemea + suf. ~isi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

zeflemisí vb. (sil. -fle-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zeflemisésc, imperf. 3 sg. zeflemiseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zeflemiseáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

zeflemisíre s. f. (sil. -fle-), g.-d. art. zeflemisírii; pl. zeflemisíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ZEFLEMISÍ vb. 1. v. ironiza. 2. v. batjocori.
(Dicţionar de sinonime)

ZEFLEMISÍRE s. 1. ironizare. 2. batjocorire.
(Dicţionar de sinonime)