zestre dex - definiţie, sinonime, conjugare

zestre

[Sinonime]
ZÉSTRE s.f. 1. Avere (mobilă sau imobilă) care se dă unei fete când se mărită. ♦ Bunuri pe care le aduce o călugăriţă la intrarea ei în mănăstire. ♦ (Fam.) Totalitatea bunurilor care constituie averea cuiva. 2. Totalitatea bunurilor care constituie averea unei comunităţi, a unei instituţii etc.; inventar. – Lat. dextrae „făgăduinţă solemnă”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZÉSTRE f. 1) Avere sau sumă de bani care se dă de către părinţi unei fete când se mărită; dotă. 2) Totalitate a bunurilor care constituie averea cuiva, (a unei persoane, colectivităţi, comunităţi etc.). [G.-D. zestrei] /<lat. dextrae
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

zéstre s.f. – Dotă. Lat. dextĕrae „promisiune” (Hasdeu, după Puşcariu 1935; Iordan, Dift., 115; REW 2618; Tiktin; Candrea). Legătura cu sl. zastroiti „a prepara” (Cihac, II, 472) este improbabilă. Folosit în general, afară de Banat şi Crişana (ALR, II, 67). – Der. înzestra, vb. (a dota). Din rom. provin bg. zestra (Capidan, Raporturile, 225), rut. zjastra (Candrea, Elemente, 409), mag. zeszter (Edelspacher 24), săs. zestre.
(Dicţionarul etimologic român)

ZÉSTRE s.f., art. zéstrea, g.-d. art. zéstrei
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române)

zéstre s. f., art. zéstrea, g.-d. art. zéstrei
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ZÉSTRE s. (JUR.) dotaţie, dotă, (pop.) parte, (latinism înv.) profecticie. (~ a unei fete de măritat.)
(Dicţionar de sinonime)

ZÉSTRE s. v. inventar.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ze zes zest zestr

Cuvinte se termină cu literele: re tre stre estre