zigomorf
ZIGOMÓRF, -Ă, zigomorfi, -e, adj. (Despre flori) Care are un singur plan de simetrie (median, transversal sau oblic). – Din fr. zygomorphe.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZIGOMÓRF, -Ă adj. (Bot.; despre flori) Cu simetrie bilaterală, cu un singur plan de simetrie. [< fr. zygomorphe, cf. gr. zygon – jug, morphe – formă].
(Dicţionar de neologisme)
ZIGOMÓRF, -Ă adj. (despre flori) cu un singur plan de simetrie. (< fr. zygomorphe)
(Marele dicţionar de neologisme)
zigomórf adj. m., pl. zigomórfi; f. sg. zigomórfă, pl. zigomórfe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZIGOMÓRF, -Ă adj. (Bot.; despre flori) Cu simetrie bilaterală, cu un singur plan de simetrie. [< fr. zygomorphe, cf. gr. zygon – jug, morphe – formă].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
zigomórf adj. m., pl. zigomórfi; f. sg. zigomórfă, pl. zigomórfe
(Dicţionar ortografic al limbii române)