zurba dex - definiţie, sinonime, conjugare
ZÚRBĂ, zúrbe, s.f. v. zurba. [morf. DLRLC]
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZURBÁ, zurbale, s.f. (Înv.) Revoltă, răscoală. ♦ Gălăgie, zarvă; ceartă, bătaie. [Var.: zúrbă, zurbálă s.f.] – Din tc. zorba.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZURBÁ ~le f. înv. 1) Acţiune violentă împotriva unei nedreptăţi; revoltă; răzvrătire; rebeliune. 2) fig. Zgomot mare (de glasuri, de mijloace de transport etc.); larmă; gălăgie; zarvă. /<turc. zorba
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

zurbá (-ále), s.f. – Revoltă, răscoală. – Var. mr. zorba. Tc. (per.) zorba (Şeineanu, II, 391; Lokotsch 2224; Ronzevalle 97), cf. ngr. ζορμπᾶς, sb. zorba. – Der. zurbalîc (var. înv. zorbalîc), s.n. (rebeliune, discordie, ceartă), din tc. zorbalik; zurbagiu, adj. (răzvrătit, rebel; scandalagiu); zurbavă, s.f. (ceartă, dispută, diferend), în Mold., prin contaminare cu gîlceavă; zurbaliu, adj. (rebel); zurbălui, vb. (a se răscula).
(Dicţionarul etimologic român)

zurbá s. f., art. zurbáua, g.-d. art. zurbálei; pl. zurbále
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ZURBÁ adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.
(Dicţionar de sinonime)

ZURBÁ s. v. răscoală, răsculare, răzmeriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: zu zur zurb

Cuvinte se termină cu literele: ba rba urba