zăluzi

ZĂLÚD, -Ă, zăluzi, -de, adj. 1. Smintit, ţicnit, nebun; zăpăcit. ♦ Scos din minţi, înnebunit, tulburat, năucit. 2. Naiv, nepriceput; uşuratic; tembel. 3. Prost. – Din bg. zaluden.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZĂLUZÍ, zăluzesc, vb. IV. Intranz. şi refl. (Reg.) A deveni zălud, a se sminti, a se ţicni; a-şi pierde minţile, a înnebuni. – Din zălud.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZĂLÚ//D ~dă (~zi, ~de) 1) Care şi-a pierdut facultatea de a judeca normal; care şi-a ieşit din minţi; zănatic; zăpăcit; smintit; ţicnit; scrântit; bezmetic. 2) Care este nestatornic; fluturatic. 3) Care vădeşte lipsa de inteligenţă; prost; nerod; năuc; stupid; netot; tont; nătărău; nătâng. /<bulg. zaluden
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

zălúd (-dă), adj. – Smintit, nebun. Sl., cf. sl. ludŭ „prost”, bg. zaludo, zaluden „leneş” (Conev 100; Scriban), sb., cr. sulud „nebun”. – Der. zăluzi, vb. (a se sminti), în Mold.; zăluzenie, s.f. (tîmpire).
(Dicţionarul etimologic român)

zălúd adj. m., pl. zălúzi; f. sg. zălúdă, pl. zălúde
(Dicţionar ortografic al limbii române)

zăluzí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zăluzésc, imperf. 3 sg. zăluzeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zăluzeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ZĂLÚD adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, buimac, buimăcit, derutat, descreierat, descumpănit, dezorientat, năuc, năucit, nebun, smintit, ţicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.
(Dicţionar de sinonime)

ZĂLUZÍ vb. v. aliena, înnebuni, sminti, ţicni.
(Dicţionar de sinonime)