A SE ÎNCĂL//Á mă ~éz intranz. pop. (persoane) A deveni gras; a se îngrăşa; a se rotunji; a se împlini. /<lat. incallare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
încălá (-léz, -át), vb. – A se îngrăşa, a face burtă. – Var. ingăla. Origine obscură. Pare să fie un der. de la lat. callēre „a face bătături, a se înăspri pielea”, dacă se admite trecerea semantică de la „a se îngroşa pielea” la „a se îngrăşa” în general, cf. Tiktin; DAR; iar pentru părerea contrară, cf. Philippide, II, 718. Celelalte explicaţii sînt insuficiente: din alb. galë „gras”, ngal „a se îngrăşa” (Cihac, II, 718); de la cal (Philippide, Principii, 148; Scriban); de la călău „om gras”, der. de la cal (Iordan, ZRPh., LVI, 230 şi BL, IX, 67). Var. se datorează unei confuzii cu îngăla „a murdări”.
(Dicţionarul etimologic român)
Sinonime:
ÎNCĂLÁT adj. v. corpolent, gras, gros, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNCĂLÁ vb. v. împlini, îngrăşa, rotunji.
(Dicţionar de sinonime)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
încălá (-léz, -át), vb. – A se îngrăşa, a face burtă. – Var. ingăla. Origine obscură. Pare să fie un der. de la lat. callēre „a face bătături, a se înăspri pielea”, dacă se admite trecerea semantică de la „a se îngroşa pielea” la „a se îngrăşa” în general, cf. Tiktin; DAR; iar pentru părerea contrară, cf. Philippide, II, 718. Celelalte explicaţii sînt insuficiente: din alb. galë „gras”, ngal „a se îngrăşa” (Cihac, II, 718); de la cal (Philippide, Principii, 148; Scriban); de la călău „om gras”, der. de la cal (Iordan, ZRPh., LVI, 230 şi BL, IX, 67). Var. se datorează unei confuzii cu îngăla „a murdări”.
(Dicţionarul etimologic român)
Sinonime:
ÎNCĂLÁT adj. v. corpolent, gras, gros, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNCĂLÁ vb. v. împlini, îngrăşa, rotunji.
(Dicţionar de sinonime)