încărna dex - definiţie, sinonime, conjugare
INCARNÁ, incarnez, vb. I. Refl. şi tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A creşte în carne. [Var.: încarná vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A INCARN//Á ~éz tranz. 1) A face să se incarneze. 2) (personaje) A reprezenta într-un spectacol. /<fr. incarner, lat. incarnare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE INCARN//Á mă ~éz intranz. 1) (despre fiinţe spirituale) A se transforma în om sau animal. 2) fig. A-şi găsi expresie materială; a căpăta forma concretă; a se întrupa; a se întruchipa; a se materializa. /<fr. incarner, lat. incarnare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INCARNÁ vb. I. tr., refl. 1. A (se) întrupa. ♦ (Fig.) A (se) prezenta, a da sau a lua o formă precisă, materială. 2. (Med.; despre unghii) A intra în carne, a creşte în carne. [Var. încarna vb. I. / < fr. incarner, it. incarnare, cf. lat. in – în, caro – carne].
(Dicţionar de neologisme)

ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.
(Dicţionar de neologisme)

INCARNÁ vb. tr., refl. 1. a (se) întrupa. ♢ (fig.) a (se) prezenta, a da, a lua o formă precisă, materială. 2. (despre unghii) a intra, a creşte în carne. (< fr. incarner, lat. incarnare)
(Marele dicţionar de neologisme)

incarná (a se întrupa, despre unghii, a creşte în carne) vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. incarneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

încărná (a se îngrăşa) vb., ind. prez. 1 sg. încărnéz, 3 sg. şi pl. încărneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INCARNÁ vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCĂRNÁ vb. v. împlini, îngrăşa, rotunji.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc inca incar incarn

Cuvinte se termină cu literele: na rna arna carna ncarna