îndeletnicirea
[Sinonime]
ÎNDELETNICÍRE, îndeletniciri, s.f. Meserie, profesiune; ocupaţie. ♦ Preocupare, grijă. – V. îndeletnici.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNDELETNICÍR//É ~i f. Activitate de durată mai mare sau mai mică de care se ocupă cineva; ocupaţie; treabă. /v. a se îndeletnici
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
îndeletnicíre s. f., g.-d. art. îndeletnicírii; pl. îndeletnicíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNDELETNICÍRE s. 1. v. ocupaţie. 2. v. activitate.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNDELETNICÍR//É ~i f. Activitate de durată mai mare sau mai mică de care se ocupă cineva; ocupaţie; treabă. /v. a se îndeletnici
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNDELETNICÍRE s. 1. v. ocupaţie. 2. v. activitate.
(Dicţionar de sinonime)