îndupleca dex - definiţie, sinonime, conjugare

îndupleca

[Conjugare] [Sinonime]
ÎNDUPLECÁ, îndúplec, vb. I. Tranz. A face pe cineva să se supună, să cedeze, să consimtă la ceva; a determina, a hotărî pe cineva să facă ceva. ♦ Refl. A se arăta milos, bun; a se îndura. – În + dupleca (Înv. „a îndupleca” < lat.).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNDUPLECÁ îndúplec tranz. A face să se înduplece. [Sil. -du-ple-] /în + lat. duplicare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNDUPLECÁ mă îndúplec intranz. A se lăsa convins (în urma unor rugăminţi insistente). /în + lat. duplicare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înduplecá vb. (sil. -ple-), ind. prez. 1 sg. îndúplec, 3 sg. şi pl. îndúplecă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNDUPLECÁ vb. 1. v. convinge. 2. v. aproba. 3. v. ceda.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNDUPLECÁ vb. v. dubla, evita, feri, îndoi, ocoli, păzi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ind indu indup indupl

Cuvinte se termină cu literele: ca eca leca pleca upleca