înfuleca

ÎNFULECÁ, înfúlec, vb. I. Tranz. (Fam.) A mânca lacom şi repede, a înghiţi pe nerăsuflate. [Var.: înfulicá vb. I] – Lat. infollicare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNFULECÁ înfúlec tranz. pop. A mânca repede şi cu lăcomie (înghiţind fără a mesteca). /<lat. infollicare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înfulecá vb., ind. prez. 1 sg. înfúlec, 3 sg. şi pl. înfúlecă; ger. înfulecând
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎNFULECÁ vb. (reg.) a hutupi, (prin Transilv.) a huzdupa, a sovâlca, (fam.) a îmbuca. (~ cu multă poftă.)
(Dicţionar de sinonime)