întâlnitură

ÎNTÂLNITÚRĂ, întâlnituri, s.f. Nume dat în popor unor boli a căror cauză este atribuită întâlnirii cu un duh rău. – Întâlni + suf. -tură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

întâlnitúră s. f., g.-d. art. întâlnitúrii; pl. întâlnitúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

întâlnitúră, întâlnitúri, s.f. (înv. şi pop.) 1. local unde se întâlnesc două ape curgătoare; confluenţă. 2. boală de om cauzată de întâlnirea cu un spirit rău (cu ielele, cu şoimanele, cu vânturile cele rele, cu dânsele) paralizie, dambla, pocitură.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)