ştirile

ŞTÍRE, ştiri, s.f. 1. Veste, informaţie; noutate. ♢ Expr. A şti de ştirea (cuiva) sau a-i şti (cuiva de) ştire = a avea veşti despre cineva, a şti unde se află, ce face cineva. ♦ (Concr.) Document; sursă de informaţie. 2. Cunoaştere, cunoştinţă. ♢ Loc. adv. cu (sau fără) ştirea cuiva = cu (sau fără) ştiinţa cuiva; p. ext. cu (sau fără) învoirea, încuviinţarea cuiva. În ştirea cuiva = în grija sau în paza cuiva. A da (cuiva) de ştire = a vesti, a anunţa. – V. şti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞTÍR//E ~i f. 1) Informaţie care devine cunoscută de cineva; mesaj; noutate; veste. Ultimele ~i. ♢ A da de ~ a comunica; a anunţa. A şti de ~ea cuiva (sau a-i şti (cuiva) de ~) a avea veşti despre cineva. 2) Posedare de informaţii; cunoaştere. ♢ Cu (sau fără) ~ea cuiva cu (sau fără) aprobarea sau învoirea cuiva. În ~ea cuiva în grija cuiva. /v. a şti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ştíre s. f., g.-d. art. ştírii; (informaţii) pl. ştiri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ŞTÍRE s. 1. veste, (rar) semn, (înv.) cuvânt, glas, havadiş, pliroforie, ştafetă, (turcism înv.) mujdea. (Aşteaptă cu nerăbdare o ~ de la el.) 2. mesaj, veste, (înv.) solie. (I-a transmis următoarea ~ ...) 3. comunicare, informaţie, înştiinţare, veste. (A primit o ~ de mare importanţă.) 4. cunoştinţă, informaţie, veste, (prin Transilv.) hir, (înv.) mărturie, pliroforie, ştiinţă. (Ai vreo ~ despre el?)
(Dicţionar de sinonime)

ŞTÍRE s. v. cunoaştere.
(Dicţionar de sinonime)