șparlire dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞPARLÍ, sparlesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) A şterpeli, a fura. ♢ Expr. A o şparli = a pleca pe neobservate, a o şterge. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞPARLÍRE, şparliri, s.f. (Arg.) Acţiunea de a şparli şi rezultatul ei. – V. şparli.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ŞPARL//Í ~ésc tranz. reg. (lucruri mărunte) A fura cu abilitate; a şterge; a şterpeli; a ciordi. ♢ A o ~ (de undeva) a pleca pe neobservate (de undeva); a o şterpeli; a o şterge. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şparlí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. şparlésc, imperf. 3 sg. şparleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. şparleáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şparlíre s. f., g.-d. art. şparlírii; pl. şparlíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ŞPARLÍ vb. v. fura, lua, sustrage.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sp spa spar sparl sparli

Cuvinte se termină cu literele: re ire lire rlire arlire