șănțurel

ŞĂNŢURÉL, şănţurele, s.n. Şănţuleţ. – Sanţ + suf. -urel.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

şănţurél s. n., pl. şănţuréle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: sa san sant santu santur

Cuvinte se termină cu literele: el rel urel turel nturel