țestos
ŢESTÓS, -OÁSĂ, ţestoşi, -oase, adj. Acoperit de carapace. Broască ţestoasă. – Ţest + suf. os.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ŢEST//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) Care are test; acoperit cu carapace. Broască-~oasă. /ţest + suf. ~os
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
broáscă-ţestoásă s. f., pl. broáşte-ţestoáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ţestós adj. m., pl. ţestóşi; f. sg. ţestoásă, pl. ţestoáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ţestós, ţestoásă, ţestóşi, ţestoáse, adj. (reg.) îndărătnic, căpos; ursuz, obraznic; plictisitor.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ŢEST//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) Care are test; acoperit cu carapace. Broască-~oasă. /ţest + suf. ~os
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ţestós adj. m., pl. ţestóşi; f. sg. ţestoásă, pl. ţestoáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ţestós, ţestoásă, ţestóşi, ţestoáse, adj. (reg.) îndărătnic, căpos; ursuz, obraznic; plictisitor.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)