țoapei
[Sinonime]
ŢOÁPĂ, ţoape, s.f. (Fam.) Persoană cu apucături grosolane; bădăran, ţopârlan, mitocan. – Ţop + suf. -ă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ŢOÁP//Ă ~e f. fam. Femeie necioplită, prost crescută; ţopârlancă; mitocancă; bădărancă. /ţop + suf. ~ă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ţoápă s. f., g.-d. art. ţoápei; pl. ţoápe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ţoápă1, ţoápe, s.f. (reg.) lovitură de bâtă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
ţoápă2, ţoápe, s.f. (reg. şi fam.) 1. persoană cu apucături grosolane; bădăran, ţopârlan; mitocan. 2. fată care joacă şi sare mult.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
ŢOÁPĂ s., adj. 1. s., adj. v. mitocan. 2. s. v. mitocancă.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ŢOÁP//Ă ~e f. fam. Femeie necioplită, prost crescută; ţopârlancă; mitocancă; bădărancă. /ţop + suf. ~ă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ţoápă1, ţoápe, s.f. (reg.) lovitură de bâtă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
ţoápă2, ţoápe, s.f. (reg. şi fam.) 1. persoană cu apucături grosolane; bădăran, ţopârlan; mitocan. 2. fată care joacă şi sare mult.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
ŢOÁPĂ s., adj. 1. s., adj. v. mitocan. 2. s. v. mitocancă.
(Dicţionar de sinonime)