țâțâit dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŢÂŢÂÍ, ţấţâi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale şi insecte) A ţârâi2 (2). 2. (Despre oameni) A scoate un sunet asemănător cu un „ţ” prelungit care exprimă nemulţumire, dezaprobare etc. 3. A tremura. ♢ Expr. A-i ţâţâi (cuiva) inima (sau, fam., fundul) = a-i fi foarte frică, a tremura de frică. – Onomatopee.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TĂTĂÍT, -Ă, tătăiţi, -te, adj. (Reg.) Care vorbeşte peltic. – Formaţie onomatopeică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŢÂŢÂÍT s.n. Faptul de a ţâţâi; (concr.) sunet ascuţit, strident. – V. ţâţâi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ŢÂŢÂÍ ţâţâi intranz. 1) (despre unele insecte sau animale) A scoate sunete repetate, scurte şi ascuţite, caracteristice speciei. 2) (despre persoane) A scoate un sunet asemănător cu un „ţ” prelung. 3) pop. A fi cuprins de tremur; a tremura. ♢ A-i ~ cuiva inima a tremura de frică. /ţâţ + suf. ~âi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ţîţîí (-i, -ít), vb. – 1. A dîrdîi, a clipi, a trepida. – 2. A palpita, a zvîcni. – 3. A cînta greierul. – 4. A scoate tremolouri de către un instrument. – Var. ţîţîia, ţîţii. Creaţie expresivă, cf. hîţîi, fîţîi, bîţîi, ţîrîi. – Der. ţîţîială, s.f. (tremur, palpitaţie, dîrdîială; tremolo); ţîţeică (var. ţiţeica), s.f. (Olt., Trans., balansoar); ţiţei, s.m. (zer de lapte acru; petrol brut) probabil numit aşa pentru că forma o masă densă care tremura; ţîţînă (var. ţiţină), s.f. (balama; furuncul), mr. ţînţînă (direct de la ţîţă, după Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 306; Cihac, II, 436 şi Puşcariu 1742; de la un lat. *titῑna, după Pascu, I, 173); ţuţula, vb. (Trans., a legăna); ţuţul, s.n. (Trans., balansoar, leagăn).
(Dicţionarul etimologic român)

tătăít (-tă), adj. – (Mold.) Peltic. Creaţie spontană.
(Dicţionarul etimologic român)

ţâţâí vb., ind. şi conj. prez. 1 sg. ţâţâi, 3 sg. şi pl. ţâţâie, imperf. 3 sg. ţâţâiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tătăít adj. m., pl. tătăíţi; f. sg. tătăítă, pl. tătăíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ţâţâít s. n., pl. ţâţâitúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ŢÂŢÂÍ vb. v. tremura, ţârâi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ta tat tata tatai

Cuvinte se termină cu literele: it ait tait atait