babiță

BÁBIŢĂ¹, babiţe, s.f. 1. (Ornit.) Pelican. 2. Nume dat la două specii de ciuperci, în forma unei copite de cal, care cresc pe copaci şi din care se prepară iasca (Polyporus fomentarius, polyporus ignarius). – Din bg., scr. babica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BÁBIŢĂ², babiţe, s.f. (Pop.; mai ales la pl.) Diaree a sugacilor. – Din bg. babici.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BÁBIŢ//Ă ~e f. pop. 1) Pasăre migratoare acvatică, de talie mare, cu cioc lung şi gros, cu o pungă sub maxilarul inferior, în care îşi depozitează hrana; pelican. 2) (nume generic) Ciupercă care creşte pe copaci şi din care se prepară iasca. /<bulg., sb. babica
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

babíţă (-ţe), s.f. – 1. Pelican (Pelecanus onocrotalus). – 2. Ciupercă din care se prepară iasca (Fomes igniarius). – 3. Ferăstrău. – 4. Pîntece, burtă. – 5. Diaree la copii. Sl. babica, dim. de la baba, cf. babă, babcă (Cihac; DAR). Pentru diferitele accepţii din rom., cf. bg., pol., rus. baba „pelican”, rus. babica „ciupercă”, bg. babica, babek „pîntece”. Baghiţă „pîntece”, pe care Damé îl menţionează ca cuvînt diferit, este var. mold. cu palatalizare normală.
(Dicţionarul etimologic român)

bábiţă (zool., bot., med.) s. f., g.-d. art. bábiţei; pl. bábiţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BÁBIŢĂ s. 1. v. pelican. 2. (BOT.; Polyporus) (reg.) copită, (Olt.) copitariţă. (~ este o ciupercă.) 3. (BOT.; Ganoderma applanatum) iască, văcălie de fag. (~ este o ciupercă dezvoltată pe trunchiul copacilor.)
(Dicţionar de sinonime)

BÁBIŢĂ s. v. calcar, gasteropod, gastropod, iască, limax, melc, melc fără casă, piatră-de-var.
(Dicţionar de sinonime)

BABIŢĂ CREÁŢĂ s. v. pelican creţ.
(Dicţionar de sinonime)