biruitor

[Sinonime]

BIRUITÓR, -OÁRE, biruitori, -oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care a învins. [Pr.: -ru-i-] – Birui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIRUIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) şi substantival Care ţine de biruinţi; propriu biruinţei; învingător; victorios; triumfător. Armată ~oare. [Sil. -ru-i-] /a birui + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

biruitór adj. m., s. m., pl. biruitóri; f. sg. şi pl. biruitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
BIRUITÓR adj., s. v. victorios.
(Dicţionar de sinonime)

BIRUITÓR s. v. cârmuitor, conducător, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.
(Dicţionar de sinonime)

Antonime:
Biruitor ≠ bătut, înfrânt, învins
(Dicţionar de antonime)

Cuvinte care încep cu literele: bi bir biru birui biruit

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor uitor ruitor