cerografie

CEROGRAFÍE s.f. Procedeu de pregătire a unei forme de tipar înalt, prin gravarea manuală a imaginii într-un strat de ceară aplicat pe o placă de metal. – Din fr. cérographie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CEROGRAFÍE s.f. (Poligr.) Procedeu de pregătire a unei forme de tipar înalt prin gravarea manuală a imaginii într-un strat de ceară aplicat pe o placă de metal; gravură în encaustică. [< fr. cérographie].
(Dicţionar de neologisme)

CEROGRAFÍE s. f. procedeu de pregătire a unei forme de tipar înalt prin gravarea manuală a imaginii într-un strat de ceară pe o placă de metal. ♢ gravură în encaustică. (< fr. cérographie)
(Marele dicţionar de neologisme)

cerografíe s. f. (sil. -gra-), art. cerografía, g.-d. cerografíi, art. cerografíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)