clină

CLÍNĂ, cline, s.f. (Pop.) Suprafaţă sau coastă înclinată; pantă. – Din it. china (după înclina).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CLÍNĂ s.f. (Rar) Povârniş, urcuş, teren înclinat. [< it. clina, lat. clino].
(Dicţionar de neologisme)

CLÍNĂ s. f. 1. suprafaţă de teren cu înclinaţie domoală. 2. (biol.) modificare gradată şi continuă a frecvenţei genotipurilor ori fenotipurilor într-o populaţie în funcţie de schimbarea condiţiilor de mediu. (< it. clina, lat. clino)
(Marele dicţionar de neologisme)

clínă (pantă) s. f., g.-d. art. clínei; pl. clíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
CLÍNĂ s. v. pantă.
(Dicţionar de sinonime)