confabulație

CONFABULÁŢIE, confabulaţii s.f. Simptom în unele boli mintale, care constă în prezentarea inconştientă a unor fapte imaginare; mitomanie. – Din fr. confabulation.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CONFABULÁŢIE f. Stare psihică patologică, manifestată prin tendinţa de a prezenta drept reale unele fapte sau realităţi imaginare; mitomanie. [Sil. -ţi-e] /<fr. confabulation
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CONFABULÁŢIE s.f. (Med.) Tulburare de memorie, constând din reproducerea unor evenimente pe care bolnavul nu le-a trăit. [Gen. -iei. / < fr. confabulation, cf. lat. confabulatio – conversaţie].
(Dicţionar de neologisme)

CONFABULÁŢIE s. f. 1. (glumeţ) conversaţie lungă şi intimă. 2. tulburare de memorie constând din reproducerea unor evenimente imaginare, bizare sau contradictorii. ♢ fabulaţie delirantă. (< fr. confabulation, lat. confabulatio)
(Marele dicţionar de neologisme)

confabuláţie s. f. → fabulaţie
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
CONFABULÁŢIE s. v. mitomanie.
(Dicţionar de sinonime)