CRÍVĂŢ, s.n. Vânt puternic şi rece care suflă iarna în Moldova şi în Câmpia Dunării dinspre nord-est, aducând scăderi mari de temperatură; acvilon. ♦ (Înv. şi reg.) Nord. – Din bg. krivec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CRIVÁT, crivaturi, s.n. (Reg.) Pat. [Var.: crevát s.n.] – Din ngr. krev(v)áti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CRÍVĂŢ n. Vânt rece, puternic, care suflă iarna dinspre nord-est. /<bulg. krivéc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
crívăţ (críveţe), s.n. – Vînt rece, care bate dinspre nord, acvilon. Bg., slov., cr. krivec, sb. krivac, din sl. krivŭ „oblic, strîmb” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 311; Cihac, II, 84; Conev 37; cf. Iorga, Revista istorică, XXVI, 88). – Der. criveţean, adj. (înv., nordic, septentrional).
(Dicţionarul etimologic român)
crivát (criváturi), s.n. – Pat. – Var. crevat. Mr. crivat, megl. crivét. Ngr. ϰρεββάτι (Cihac, II, 652; Meyer 205; Sandfeld 18), cf. tc. kerevet, alb., bg., sb. krevet (sec. XVIII, cf. Vasmer, Gr., 84), rus. krovatĭ, mag. kerevet, it. grabato (Battisti, III, 1851), fr. grabat. Mai ales în Mold.
(Dicţionarul etimologic român)
crívăţ s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CRÍVĂŢ s. (MET.) (franţuzism) acvilon, (prin Munt.) traistă-goală.
(Dicţionar de sinonime)
CRÍVĂŢ s. v. miazănoapte, nord.
(Dicţionar de sinonime)
CRIVÁT s. v. pat.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CRIVÁT, crivaturi, s.n. (Reg.) Pat. [Var.: crevát s.n.] – Din ngr. krev(v)áti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
crívăţ (críveţe), s.n. – Vînt rece, care bate dinspre nord, acvilon. Bg., slov., cr. krivec, sb. krivac, din sl. krivŭ „oblic, strîmb” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 311; Cihac, II, 84; Conev 37; cf. Iorga, Revista istorică, XXVI, 88). – Der. criveţean, adj. (înv., nordic, septentrional).
(Dicţionarul etimologic român)
crivát (criváturi), s.n. – Pat. – Var. crevat. Mr. crivat, megl. crivét. Ngr. ϰρεββάτι (Cihac, II, 652; Meyer 205; Sandfeld 18), cf. tc. kerevet, alb., bg., sb. krevet (sec. XVIII, cf. Vasmer, Gr., 84), rus. krovatĭ, mag. kerevet, it. grabato (Battisti, III, 1851), fr. grabat. Mai ales în Mold.
(Dicţionarul etimologic român)
crívăţ s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CRÍVĂŢ s. (MET.) (franţuzism) acvilon, (prin Munt.) traistă-goală.
(Dicţionar de sinonime)
CRÍVĂŢ s. v. miazănoapte, nord.
(Dicţionar de sinonime)
CRIVÁT s. v. pat.
(Dicţionar de sinonime)