câmpie
[Sinonime]
CÂMPÍE, câmpii, s.f. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; şes, câmp. – Câmp + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CÂMPÍ//E ~i f. Întindere vastă de pământ, situată la o altitudine mică; şes; câmp. [Art. câmpia; G.-D. câmpiei; Sil. -pi-e] /câmp + suf. ~ie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
cîmpíe (câmpíi), s.f. – Cîmp, şes, ogor. Probabil de la un lat. *campia, care ar reproduce un gr. ϰαμπία, der. de la ϰάμπος (DAR, REW 1563), cf. sicil., calabr. campia. Der. de la campus, printr-un suf. -inea (Tiktin) nu este posibilă (cf. Corominas, I, 621), căci n ar fi lăsat urme în Banat. Candrea-Dens., 339, propun *campiva, care pare foarte artificial.
(Dicţionarul etimologic român)
câmpíe s. f., art. câmpía, g.-d. art. câmpíei; pl. câmpíi, art. câmpíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CÂMPÍE s. (GEOGR.) câmp, şes, (reg.) cohalm. (Regiune de ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CÂMPÍ//E ~i f. Întindere vastă de pământ, situată la o altitudine mică; şes; câmp. [Art. câmpia; G.-D. câmpiei; Sil. -pi-e] /câmp + suf. ~ie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
câmpíe s. f., art. câmpía, g.-d. art. câmpíei; pl. câmpíi, art. câmpíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CÂMPÍE s. (GEOGR.) câmp, şes, (reg.) cohalm. (Regiune de ~.)
(Dicţionar de sinonime)