electromagnetică

ELECTROMAGNÉTIC, -Ă, electromagnetici, -ce, adj. Privitor la electromagnetism, bazat pe electromagnetism. ♢ Câmp electromagnetic = regiune din spaţiu în care se pot exercita acţiuni asupra purtătorilor de sarcină electrică sau asupra magneţilor, având două componente interdependente, şi anume câmpul electric şi câmpul magnetic. – Din fr. électromagnétique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ELECTROMAGNÉTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de electromagnetism; propriu electromagnetismului. Efect ~. ♢ Câmp ~ porţiune de spaţiu în care interacţionează concomitent un câmp electric şi un câmp magnetic. /<fr. électromagnétique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ELECTROMAGNÉTIC, -Ă adj. Referitor la electromagnetism, bazat pe electromagnetism. ♢ Câmp electromagnetic = starea fizică particulară a spaţiului în care există în acelaşi timp un câmp electric şi un câmp magnetic. 2. (Despre instrumente de măsurat, relee etc.) Bazat pe acţiunea unui electromagnet asupra unei piese feromagnetice. [Cf. fr. électromagnétique].
(Dicţionar de neologisme)

ELECTROMAGNÉTIC, -Ă adj. 1. referitor la electromagnetism. o câmp ~ = stare fizică particulară a spaţiului în care există, în acelaşi timp, un câmp electric şi unul magnetic. 2. (despre instrumente de măsurat, relee etc.) bazat pe acţiunea unui electromagnet asupra unei piese feromagnetice. (< fr. électromagnétique)
(Marele dicţionar de neologisme)

electromagnétic adj. → magnetic
(Dicţionar ortografic al limbii române)