imbrobodire

ÎMBROBODÍ, îmbrobodesc, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. A(-şi) acoperi capul cu o broboadă, cu o basma etc. ♦ Fig. A (se) acoperi ca într-un văl; a (se) învălui. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A convinge pe cineva să accepte realităţile aşa cum îi sunt înfăţişate, împiedicându-l să vadă adevăratul lor aspect. – În + broboadă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎMBROBODÍRE s.f. Acţiunea de a (se) îmbrobodi; îmbrobodeală. V. îmbrobodi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎMBROBOD//Í ~ésc tranz. 1) (capul) A acoperi cu o broboadă. 2) fig. A înconjura din toate părţile (ca într-un văl). 3) fig. fam. A face să nu vadă adevărul, păcălind cu abilitate; a încălţa. [Sil. îm-bro-] /în + broboadă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

îmbrobodí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. îmbrobodésc, imperf. 3 sg. îmbrobodeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. îmbrobodeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

îmbrobodíre s. f., g.-d. art. îmbrobodírii, pl. îmbrobodíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎMBROBODÍ vb. (Transilv.) a se încârpui.
(Dicţionar de sinonime)

ÎMBROBODÍRE s. îmbrobodit. (~ul unei femei cu o broboadă.)
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
A îmbrobodi ≠ a dezbrobodi
(Dicţionar de antonime)

A se îmbrobodi ≠ a se dezbrobodi
(Dicţionar de antonime)

Îmbrobodire ≠ dezbrobodire
(Dicţionar de antonime)