inaniție

INANÍŢIE s.f. Stare patologică a organismului, manifestată prin pierdere în greutate, scăderea forţei fizice, ameţeli etc. şi cauzată de lipsa cronică de hrană. – Din fr. inanition, lat. inanitio.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INANÍŢIE f. Slăbiciune fizică extremă, provocată de lipsa cronică de hrană sau de unele defecte mari în asimilarea hranei. [G.-D. inaniţiei; Sil. i-na-ni-ţi-e] /<fr. inanition, lat. inanitio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INANÍŢIE s.f. Slăbiciune fizică extremă, provocată de o alimentaţie insuficientă. [Gen. -iei. / cf. fr. inanition, it. inanizione, cf. lat. inanitio].
(Dicţionar de neologisme)

INANÍŢIE s. f. slăbiciune fizică provocată de o nutriţie insuficientă. (< fr. inanition, lat. inanitio)
(Marele dicţionar de neologisme)

inaníţie s. f. (sil. -ţi-e; mf. in-), art. inaníţia (sil. -ţi-a), g.-d. inaníţii, art. inaníţiei
(Dicţionar ortografic al limbii române)