larice

LÁRICE, larici, s.f. (Bot.) Zadă. [Var.: láriţă s.f.] – Din it. larice, lat. larix, -cis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LÁRICE s.f. (Bot.) Zadă. [Var. lariţă s.f. / < it. larice, lat. larix, -cis].
(Dicţionar de neologisme)

LÁRICE s. f. arbore răşinos din familia pinaceelor, cu frunze căzătoare, aciculare şi cu lemn tare şi rezistent, foarte preţios; zadă. (< it. larice, lat. larix, -icis)
(Marele dicţionar de neologisme)

lárice s. f., g.-d. art. láricii; pl. lárici
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
LÁRICE s. (BOT.; Larix decidua) zadă.
(Dicţionar de sinonime)