levantă
LEVÁNT//Ă ~e f. înv. Plantă erbacee cu flori albastre, plăcut mirositoare, folosită în medicină şi în industria parfumurilor. /<ngr. levánta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
levántă (levánte), s.f. – Levănţică, Lavandula vera. – Var. levant, livant, levănţică, livănţică. – Mr. (livandă). Ngr. λεβάντα, λαβάντα, din lat. med. lavandula (Cihac, II, 174; Tiktin; Candrea), cf. tc. lavanda, alb. ljevandë, bg. levanta. – Mr. pare să provină din it.
(Dicţionarul etimologic român)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
levántă (levánte), s.f. – Levănţică, Lavandula vera. – Var. levant, livant, levănţică, livănţică. – Mr. (livandă). Ngr. λεβάντα, λαβάντα, din lat. med. lavandula (Cihac, II, 174; Tiktin; Candrea), cf. tc. lavanda, alb. ljevandë, bg. levanta. – Mr. pare să provină din it.
(Dicţionarul etimologic român)