mulina

MULINÁ, mulinez, vb. I. Tranz. A răsuci două sau mai multe fire de mătase pentru a obţine un fir mai uniform, cu aspect mai frumos şi cu o rezistenţă mai mare. – Din fr. mouliner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MULIN//Á ~éz tranz. (fire de mătase, bumbac etc.) A uni răsucind unul în jurul altuia (pentru a forma un singur fir cu rezistenţă mai mare). /<fr. mouliner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MULINÁ vb. I. tr. A face o mişcare de rotaţie rapidă; a învârti, a înfăşura; (spec.) a răsuci două sau mai multe fire de mătase pentru a obţine un singur fir. [< fr. mouliner, cf. it. mulinare].
(Dicţionar de neologisme)

MULINÁ vb. tr. 1. a face o mişcare de rotaţie rapidă; a învârti, a înfăşura. 2. a răsuci două sau mai multe fire de mătase pentru a obţine un singur fir. (< fr. mouliner)
(Marele dicţionar de neologisme)

muliná vb., ind. prez. 1 sg. mulinéz, 3 sg. şi pl. mulineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)