omisiv

OMISÍV, -Ă, omisivi, -e, adj. Cu omisiuni. – Din engl. omissive.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OMISÍV, -Ă adj. Care constituie o omisiune; datorat unei omisiuni. [Cf. it. omissivo].
(Dicţionar de neologisme)

OMISÍV, -Ă adj. care constituie o omisiune; cu omisiuni. (< engl. omisive)
(Marele dicţionar de neologisme)

omisív adj. m., pl. omisívi; f. sg. omisívă,pl. omisíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)