patetism
PATETÍSM s.n. Însuşirea de a înduioşa, de a impresiona, de a mişca puternic (prin vorbe, muzică etc.); caracterul patetic, emoţionant al unei opere literare, muzicale, al unui lucru etc.; atitudine patetică. – Din fr. pathétisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PATETÍSM n. 1) Caracter patetic. 2) Atitudine patetică. /<fr. pathétisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PATETÍSM s.n. Calitatea, arta de a provoca emoţii, de a mişca sufletul, de a înduioşa; patos. [Cf. fr. pathétisme].
(Dicţionar de neologisme)
PATETÍSM s. n. calitatea, arta de a emoţiona, de a mişca sufletul, de a înduioşa; caracter patetic (I, 1). (< fr. pathétisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
patetísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PATETÍSM n. 1) Caracter patetic. 2) Atitudine patetică. /<fr. pathétisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PATETÍSM s. n. calitatea, arta de a emoţiona, de a mişca sufletul, de a înduioşa; caracter patetic (I, 1). (< fr. pathétisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
patetísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)