PLANORÍST, -Ă, planorişti, -ste, s.m. şi f. Pilot sau constructor de planoare. ♦ Sportiv care practică planorismul. – Planor + suf. -ist.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PLANORÍ//ST ~stă (~şti, ~ste) m. şi f. 1) Sportiv care practică planorismul. 2) Constructor de planoare. /planor + suf. ~ist
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PLANORÍST, -Ă s.m. şi f. Sportiv care practică planorismul. ♦ Pilot sau constructor de planoare. [Pl. -işti, -iste. / < planor + -ist].
(Dicţionar de neologisme)
PLANORÍST, -Ă s. m. f. 1. pilot sau constructor de planoare. 2. sportiv care practică planorismul. (< planor + -ist)
(Marele dicţionar de neologisme)
planoríst s. m., pl. planoríşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
planorístă s. f., pl. planoríste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PLANORÍ//ST ~stă (~şti, ~ste) m. şi f. 1) Sportiv care practică planorismul. 2) Constructor de planoare. /planor + suf. ~ist
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PLANORÍST, -Ă s. m. f. 1. pilot sau constructor de planoare. 2. sportiv care practică planorismul. (< planor + -ist)
(Marele dicţionar de neologisme)
planoríst s. m., pl. planoríşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
planorístă s. f., pl. planoríste
(Dicţionar ortografic al limbii române)