POSTÍ, postesc, vb. IV. Intranz. 1. A respecta posturile3 prescrise de biserică, a se abţine de la alimentele interzise; a ţine post3; 2. A răbda de foame, a nu mânca nimic sau a nu avea ce mânca; a flămânzi; fig. a se abţine de la ceva, a duce lipsă de ceva. – Din sl. postiti sen.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A POST//Í ~ésc intranz. 1) (despre credincioşi) A ţine post; a mânca hrană de post; a nu mânca de frupt. 2) fig. A face foame; a nu mânca nimic; a flămânzi. 3) fig. A se abţine de la ceva. /<sl. postiti sen
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
postí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. postésc, imperf. 3 sg. posteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. posteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
POSTÍ vb. (BIS.) a ajuna.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A POST//Í ~ésc intranz. 1) (despre credincioşi) A ţine post; a mânca hrană de post; a nu mânca de frupt. 2) fig. A face foame; a nu mânca nimic; a flămânzi. 3) fig. A se abţine de la ceva. /<sl. postiti sen
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
POSTÍ vb. (BIS.) a ajuna.
(Dicţionar de sinonime)