prevenitor

PREVENITÓR, -OÁRE, prevenitori, -oare, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Care este îndatoritor, curtenitor, amabil; serviabil, politicos. ♦ (Adverbial) Cu precauţie. – Preveni + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PREVENIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care vădeşte multă bunăvoinţă şi amabilitate; delicat. Comportament ~. /a preveni + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PREVENITÓR, -OÁRE adj. Îndatoritor, politicos, amabil. // s.n. (Tehn.) Prevenitor de erupţie = dispozitiv care se montează la gura unei sonde pentru a preveni o eventuală erupţie nedorită. [< preveni + -tor].
(Dicţionar de neologisme)

PREVENITÓR, -OÁRE I. adj. îndatoritor, politicos, amabil. II. s. n. ~ de erupţie = dispozitiv care se montează la gura unei sonde pentru a preveni o eventuală erupţie nedorită. (< preveni + -tor)
(Marele dicţionar de neologisme)

prevenitór adj. m., pl. prevenitóri; f. sg. şi pl. prevenitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

prevenitór s. n., pl. prevenitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
PREVENITÓR adj. v. politicos.
(Dicţionar de sinonime)

PREVENITÓR adj. v. amabil, binevoitor, îndatoritor, serviabil.
(Dicţionar de sinonime)