radiotelemetrie

RADIOTELEMETRÍE s.f. Determinarea distanţei dintre un obiect şi un reper dat, folosind undele radio. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotélémétrie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RADIOTELEMETRÍE f. Telemetrie rea-lizată prin intermediul undelor radio. [Sil. -di-o-] /radio- + telemetrie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RADIOTELEMETRÍE s.f. Determinarea distanţei dintre un obiect şi un reper dat cu ajutorul undelor electromagnetice. [Gen. -iei. / cf. it. radiotelemetria].
(Dicţionar de neologisme)

RADIOTELEMETRÍE s. f. determinare a distanţei dintre un obiect şi un reper prin unde radioelectrice. (< fr. radiotélémétrie)
(Marele dicţionar de neologisme)

radiotelemetríe s. f. (sil. -di-o-) telemetrie
(Dicţionar ortografic al limbii române)