recupera

RECUPERÁ, recuperez, vb. I. Tranz. 1. A dobândi din nou, a redobândi, a recâştiga. 2. A utiliza, total sau parţial, ceva (deşeuri de materiale sau o energie) care altfel s-ar pierde. – Din fr. récupérer, lat. recuperare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RECUPER//Á ~éz tranz. 1) (bunuri spirituale sau materiale pierdute etc.) A obţine din nou; a recâştiga; a redobândi; a recăpăta. 2) (resturi sau deşeuri, energie) A readuce în stare de folosinţă (total sau parţial). ~ fier vechi. /<fr. récupérer, lat. recuperare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RECUPERÁ vb. I. tr. 1. A recâştiga, a redobândi. 2. A folosi un material sau o energie care în mod obişnuit se pierde. [Cf. récupérer, it., lat. recuperare].
(Dicţionar de neologisme)

RECUPERÁ vb. I. tr. 1. a recâştiga, a redobândi. ♢ a lucra o zi, o oră etc. pentru a acoperi pe cele pierdute dintr-o cauză oarecare. 2. a utiliza total sau parţial un material, o energie care în mod obişnuit se pierde. 3. (mar.) a trage lanţul ancorei sau o parâmă atât cât să rămână întins(ă). II. intr. a-şi recăpăta capacitatea de muncă. (< fr. récupérer, lat. recuperare)
(Marele dicţionar de neologisme)

recuperá vb., ind. prez. 1 sg. recuperéz, 3 sg. şi pl. recupereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
RECUPERÁ vb. 1. a-şi scoate. (Şi-a ~ întreaga pierdere.) 2. v. recăpăta.
(Dicţionar de sinonime)