SÁLCE1 s.f. Plantă erbacee exotică din familia liliaceelor, cu tulpina agăţătoare şi cu flori dispuse în umbele (Smilax medica); p. restr. numele popular al rădăcinii acestei plante, cu utilizări în medicină. [Var.: sálcie s.f.] – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SÁLCE2 s.f. (Înv.) Salţă1. – Cf. s a l ţ ă 1.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SÁLCE3 s.f. v. salcie1.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
sálce s.f. – Sarsaparilă. – Var. salcie. Sp. zarzaparrilla, poate prin filieră orientală, cf. it. salsapariglia, germ. Salsaparille, şi saparină.
(Dicţionarul etimologic român)
sálce (plantă erbacee, rădăcina acestei plante, sos) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
şálcă s.f. (reg.) 1. iapă mare şi slabă. 2. femeie înaltă, slabă şi osoasă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
CORNUL-SÁLCEI s. v. brâncă.
(Dicţionar de sinonime)
SÁLCE s. (BOT.) 1. (Smilax sarsaparilla) (livr.) sarsaparila, (prin Transilv.) sarce. 2. (Smilax medica şi officinalis) (livr.) sarsaparila.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SÁLCE2 s.f. (Înv.) Salţă1. – Cf. s a l ţ ă 1.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
sálce s.f. – Sarsaparilă. – Var. salcie. Sp. zarzaparrilla, poate prin filieră orientală, cf. it. salsapariglia, germ. Salsaparille, şi saparină.
(Dicţionarul etimologic român)
sálce (plantă erbacee, rădăcina acestei plante, sos) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
şálcă s.f. (reg.) 1. iapă mare şi slabă. 2. femeie înaltă, slabă şi osoasă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
CORNUL-SÁLCEI s. v. brâncă.
(Dicţionar de sinonime)
SÁLCE s. (BOT.) 1. (Smilax sarsaparilla) (livr.) sarsaparila, (prin Transilv.) sarce. 2. (Smilax medica şi officinalis) (livr.) sarsaparila.
(Dicţionar de sinonime)