SFĂTÓS, -OÁSĂ, sfătoşi, -oase, adj. (Adesea adverbial) Căruia îi place să povestească; care vorbeşte cu înţelepciune, care este bun povăţuitor; vorbăreţ. – Sfat + suf. -os.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SFĂT//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) Care dă sfaturi. 2) Căruia îi place să stea la sfat; care vorbeşte cu tâlc. /sfat + suf. ~os
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
sfătós adj. m., pl. sfătóşi; f. sg. sfătoásă, pl. sfătoáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SFĂTÓS adj. (reg.) opşegos. (Om ~.)
(Dicţionar de sinonime)
SFĂTOŞÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeţi.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SFĂT//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) Care dă sfaturi. 2) Căruia îi place să stea la sfat; care vorbeşte cu tâlc. /sfat + suf. ~os
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SFĂTÓS adj. (reg.) opşegos. (Om ~.)
(Dicţionar de sinonime)
SFĂTOŞÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeţi.
(Dicţionar de sinonime)